Pe 21 septembrie, Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică proiectul de ordin pentru aprobarea derogărilor în cazul speciilor de urs, lup și pisică sălbatică. Mai exact, potrivit documentului, 552 de urși, 657 de lupi și 482 de pisici sălbatice, specii protejate la nivel european, ar fi urmat să fie împușcate în intervalul 2016-2017.
Cine a numărat carnivorele? Ministerul Mediului a anunțat, într-un comunicat, că socoteala are la bază „un studiu anual de evaluare a efectivelor populațiilor de carnivore mari din România realizat printr-un acord cu ICAS Brașov, Universitatea Transilvania Brașov și Fundația Carpați – prin măsurători în teren, evaluarea zonelor vulnerabile la carnivorele mari și alți indicatori care vizează siguranța cetățenilor, starea de conservare a speciilor dar și echilibrul acestora”.
A vuit internetul, iar peste 30.000 de români au semnat petiția online împotriva deciziei ministerului pe motiv că „în prezent nu există dovezi că pagubele produse de urs, râs, lup și pisică sălbatică sunt corelate cu numarul prea mare de animale. În cazul pisicilor sălbatice nu există niciun caz semnalat de producere de pagube”.
ICAS neagă că a făcut vreun studiu
Nu a fost singura problemă a Ministerului. ICAS a negat că a participat la elaborarea studiului pe baza căruia s-au stabilit cotele de recoltare, deși numele său apare negru pe alb în comunicările publice ale ministerului și ale șefei sale, Cristiana Pașca Palmer.
„În 2016, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, fostul ICAS, nu a participat la evaluarea speciilor de vânat întrucât nu a existat un contract semnat între Ministerul Mediului și INCDS. Institutul nu a participat la nicio acțiune legată de evaluarea efectivelor de vânat. Nu a avut contract cu ministerul din anul 2014. Ultimul a fost în 2013. Mai mult, niciuna din persoanele care au fost menționate nu a fost delegată sau mandatată de mine sau altcineva din institut să participe la misiunile invocate. Doamna Palmer a vrut să iasă dintr-o situație jenantă. Probabil nu avea acoperire pentru faptul că acolo apăreau niște persoane din cadrul institutului care, de fapt, nu au participat la acțiune. Pe toți cei pe care i-a întrebat directorul științific, Badea Ovidiu, au spus că nu au participat la această acțiune”, a declarat, pentru gândul, Romică Tomescu, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, fostul ICAS, și fost ministru al Mediului în perioada 1999-2000.
Mai mult, el infirmă spusele ministrului potrivit cărora institutul ar fi făcut parte din grupul de lucru, constituit „în premieră” pentru analiza studiului. „Ministrul știa precis că nu există un contract între minister și institut. Nici dumneaei nu m-a întrebat înainte de a anunța acest lucru”, a precizat el.
„E vorba de întinarea imaginii institutului. E o meteahnă veche cu care eu nu am fost de acord. Aceea de a nu lucra instituțional. Cam asta e boala peste tot la ministere: lucrează oameni din minister cu oameni din instituții. Ceea ce nu e corect și din cauza asta se ajunge la dezinformare. În ultima vreme, institutul lipsește din mai multe acțiuni și asta nu datorită lipsei noastre de interes, ci datorită faptului că ministerul nu dorește să lucreze cu institutul”, a mai spus Tomescu.
Fundația Carpați: „Noi pregătim o strategie de răspuns la toate rahaturile”
Următorii pe listă, cei de la Fundația Carpați. Aceasta a participat la elaborarea studiului împreună cu Universitatea Transilvania. O spune un reprezentant al Fundației, prea nervos ca să-și spună și numele. O dată pe ministru, a doua oară pe presă și pe „vocea străzii”.
„Doamna ministru pe cât de tranșantă este, pe atât de dezinformată este. Eu v-am dat o informație pe care doamna ministru nu vrea să o ia în considerare. Nu știe ce semnat doamna ministru, din păcate. E foarte grav, doamnă, dar dumneavoastră, ziariștii în general, nu că mi se pun dracii acum pe dumneavoastră, nu ascultați pe nimeni. Numai ce spune „vocea străzii”. Ascultați de vocea străzii că o să ajungeți departe. Niști pișați și alți rahați care scriu și fac din țara asta orice. Îmi cer scuze că mi-am pierdut, dar deja…mi s-a pus pata deja. Deci contractul e semnat de Universitatea Transilvania și Fundația Carpați. Punct”, a afirmat, contactat de gândul, domnul care a răspuns la numărul de telefon afișat pe site-ul Fundației.
A fost cât pe ce să ne „închidă elegant telefonul”, nu înainte de a ne trânti că pregătește „o strategie de răspuns la toate rahaturile care au apărut în presă, mă scuzați de expresie”.
Ministerul Mediului: Deficiențe de comunicare și două erori de conținut
Ministrul Mediului, Cristiana Pașca Palmer, nu a putut fi contactată de gândul pentru a lămuri situația, însă în cursul după-amiezii de miercuri, ministerul a atașat o erată la comunicatul inițial, în care invocă „deficiențe de comunicare internă” pentru cele „două erori de conținut” pe care le conține comunicatul. Cu toate acestea, cele două erori nu sunt evidențiate. Se precizează, însă, că Universitatea Transilvania din Brașov a fost singura care a încheiat contractul cu ministerul, în baza căruia a fost realizat studiul.
Comunicat al Ministerului Mediului, 28 septembrie
Comunicat-erată al Ministerului Mediului, 5 octombrie
Studiul a fost avizat negativ de Academia Română, a recunoscut ministrul Mediului, marți seară.
Avizul care însă, până atunci ba exista, ba nu exista. Astfel, pe 21 septembrie, în documentul publicat pe site-ul Ministerului Mediului, ca referat de necesitate, se preciza că proiectul de ordin a obținut avizul Academiei. În cursul zilei de marți, 4 octombrie, într-o postare pe Facebook, ministrul susținea însă că avizul nu există.
„Trebuie să știți că, în momentul de față, am suspendat procedura de emitere a Ordinului de Ministru, pentru că încă ne lipsesc câteva elemente esențiale. În primul rând, avem nevoie de avizul Academiei Române, forul stiintific suprem al țării care, conform legii, are ultimul cuvânt de spus pe studiul ce stă la baza fundamentării proiectului de Ordin de Ministru, studiu elaborat de Universitatea Transilvania, împreună cu ICAS și Fundația Carpați”, scria Palmer.
Până la urmă câte carnivore au fost numărate/sunt în România? Până la ora publicării acestui material, Ministerul Mediului nu a prezentat studiul pe baza căruia a elaborat ordinul-problemă, deși acesta ar fi trebuit postat pe site cel mai târziu marți, potrivit asigurărilor date de oficiali ai ministerului pentru gândul, cu o zi înainte.
„Avem peste 6.500 de urși, lupi circa 3.000 evaluați și pisici sălbatice de peste 10.000 de exemplare”, au mai precizat aceștia.
Potrivit unui raport, citat de Agerpres, aproximativ 5.000 de animale sălbatice din specii protejate (2.374 de urși, 1.586 de lupi și 898 de pisici sălbatice) au fost „recoltate” în România, între 2007 și 2015, în urma derogărilor stabilite prin ordinul miniștrilor Mediului și în baza articolului 16 din Directiva Habitate a Uniunii Europene (UE). În ceea ce privește râsul, cota aferentă acestei specii a fost eliminată începând cu anul 2013, astfel că numărul exemplarelor împușcate, în perioada 2007 – 2012, ajunge la 120.